Reabilitarea dupa depairea.

NOTA 2:Precizăm că acest protocol a fost elaborat de prof. Mihai Berteanu, președinte al Comisiei de specialitate medicină fizică și de reabilitare a Ministerului Sănătății; conf. Delia Cinteză, vicepreședinte al Comisiei de specialitate medicină fizică și de reabilitare a Ministerului Sănătății; conf. Adrian Bighea, membru al Comisiei de specialitate medicină fizică și de reabilitare a Ministerului Sănătății.

1. Reabilitarea după depășirea, Browser incompatibil
2. Tratamentul varicozei vinnitsa
3. PROTOCOL 22/04/ - Portal Legislativ
4. Reabilitarea după depășirea Spitalul nostru s-a reorganizat si adaptat contextului epidemiologic, in dorinta de a oferi servicii de recuperare medicala pacientilor non-Covid in conditii de siguranta!
5. Autorizatii speciale de transport la cerere pentru vehiculele care circula cu depasirea limitelor maxime admise Masele si dimensiunile maxime admise ale vehiculelor rutiere aflate in circulatie pe drumurile publice din Romania sunt cele prevazute in anexele nr.

Afectarea respiratorie și urmările acesteia reprezintă elementul comun la toți pacienții post-COVID; tabloul clinic restant este cel al unui sindrom respirator restrictiv. Medicina fizică și de reabilitare MFR are armamentariumul necesar pentru evaluarea și pentru managementul terapeutic ale dizabilității complexe rezultate în urma infecției cu SARS-CoV-2, cu efect major asupra calității vieții.

Este util pentru pacient ca acest armamentarium să fie folosit cât mai devreme în evoluția bolii sale, atunci când boala de bază se stabilizează, iar suferințele asociate sunt controlate.

Deși sunt opinii care pun sub semnul reabilitarea dupa depairea inițierea precoce a programului de reabilitare la acești pacienți, după modelul altor afecțiuni acute tratate în terapie intensivă, este tot mai clar faptul că imobilizarea, tratamentele prescrise și ventilația mecanică prelungită determină, reabilitarea dupa depairea la acești pacienți, disfuncții secundare care complică evoluția, întârzie refacerea capacității cardiorespiratorii și reduc calitatea vieții, prin afectarea funcționării individuale și a participării la diferitele aspecte ale vieții unui individ: personală, profesională, socială etc.

Pacienții internați în secțiile de terapie intensivă pot suferi, pe parcursul îngrijirii în aceste unități, complicații determinate de imobilizarea prelungită la pat, urmată de decondiționarea și disfuncția tuturor sistemelor și organelor. Un rol deosebit în această decondiționare îl are afectarea forței, rezistenței și masei musculare a mușchilor membrelor și centurilor, precum și mușchilor respiratori: această afectare determină un tablou clinic de tip polineuropatie, miopatie sau polineuromiopatie.

Reabilitarea medicală la acești pacienți trebuie să înceapă rapid, pentru a menține permeabilitatea căilor respiratorii, pentru a ameliora funcția respiratorie, dar și pentru menținerea sau ameliorarea celorlalte funcții, inclusiv a funcției musculare.

Pe baza scurtei experiențe, de un an, acumulate de personalul medical care îngrijește pacienți diagnosticați cu COVID, se poate defini un ghid de reabilitare medicală la acești pacienți, centrat pe reabilitarea pulmonară, care se va putea aplica diferențiat:— precoce faza I - în unitățile de terapie intensivă din spitalele de boli infecțioase și cele de boli respiratoriicu personal specializat multidisciplinar și multiprofesional; Esențială în stabilirea programului de reabilitare este evaluarea complexă a pacientului, cu stabilirea unui management individualizat, urmat de monitorizarea continuă, cu progresia în trepte a tratamentului.

Propunere de dezvoltare a unui protocol de medicină fizică și de reabilitare pentru pacienții infectați cu SARS-CoV-2 1.

Motivație — Este necesară dezvoltarea unui astfel de protocol care să poată fi inițiat precoce, încă din timpul spitalizării în secții de terapie intensivă și continuat apoi în fazele următoare complex datorita varicelor evoluție a bolii. Experiența ultimului an a demonstrat existența unor sechele respiratorii, dar și la nivelul celorlalte organe care au suferit în urma reabilitarea dupa depairea.

Aceste sechele au impact adesea sever asupra calității vieții, prin dizabilitățile multiple pe care le produc.

Astfel, dizabilitatea indusă de decondiționare și imobilizare prelungită se adaugă celei produse de boala propriu-zisă, afectând în plus funcționarea supraviețuitorilor și întoarcerea acestora la o viață normală. Refacerea funcției cardiorespiratorii, dar și a funcționalității generale este lentă, adesea se întinde mult în timp și este limitată și de efectele psihologice pe care boala le are asupra pacienților și familiilor acestora.

La pacienții ventilați, menținerea ventilației mecanice peste 3 zile creează dependență, ceea ce poate deveni o problemă medicală majoră. Scoaterea de pe ventilație este cu atât mai dificilă cu cât pacientul a instalat hipotonie la nivelul musculaturii respiratorii. Un program complex de reabilitare medicală va avea în vedere particularitățile de patologie și dizabilitățile lor. Continuarea reabilitării medicale a acestora va permite monitorizarea atentă, refacerea funcționalității și a capacității de muncă și va scurta timpul de întoarcere la o viață normală.

Reabilitarea după depășirea

Este clară astfel necesitatea inițierii unui protocol de medicină fizică și de reabilitare, aplicat la pacienții cu COVID de o echipă multidisciplinară. Acest protocol, aplicat precoce, va limita apariția complicațiilor induse de imobilizarea prelungită, cu neuromiopatiile de imobilizare și decondiționarea generală, va scurta perioada de ventilare mecanică, va permite scoaterea pacientului de pe ventilația mecanică mai ușor, va scurta perioada de reabilitarea dupa depairea în terapie intensivă și de internare în general, va scădea impactul psihologic al bolii asupra acestor pacienți.

Elementul central îl va reprezenta reabilitarea pulmonară, dar programul va fi unul holistic, abordând organismul în totalitatea sa. Scop — ameliorarea funcțională a pacienților, creșterea capacității acestora de a se reabilitarea dupa depairea la o viață de calitate.

Cerințea Asigurarea reabilitarea dupa depairea centrate pe pacient, utilizând practica medicală bazată pe dovezi Evaluarea clinicofuncțională post-COVIDEvaluarea pacientului se face în scopul prescrierii managementului de medicină fizică și de reabilitare adecvat, individualizat. Totodată, prin evaluare se pot stabili: — obiective realiste și adaptate; Evaluarea primară a pacientului presupune examinări clinice, examinări paraclinice și aplicarea de scale de deficit impairments.

Partea a treia a evaluării se aplică individului ca ființă socială și apreciază limitările induse de boala capacității pacientului de a participa la aspectele sociale ale vieții sale de exemplu, viață de familie, viață profesională etc. FIGURA 1Protocol de evaluare clinicofuncțională pentru inițierea reabilitării medicale post-COVIDEvaluarea va permite plasarea pacientului în una dintre cele șase categorii clinicofuncționale, în funcție de care se va aplica o reabilitarea dupa depairea intensitate a intervențiilor de reabilitare vezi exemplul de la final.

Protocolul de evaluare prezentat mai jos combină semne clinice, semne paraclinice, scale de deficit și scale de dizabilitate și poate fi aplicat unui pacient diagnosticat cu COVID pentru a stabili nivelul sau faza de reabilitare adecvată.

Împrejurări care pot constitui circumstanţe atenuante Art. Împrejurările enumerate în prezentul articol au caracter exemplificativ. Circumstanţe agravante Art. Instanţa poate reţine ca circumstanţe agravante şi alte împrejurări care imprimă faptei un caracter grav. Efectele circumstanţelor atenuante Art.

Instrumentele de evaluare vezi și anexa nr. Evaluarea elementară minimală, pentru a exclude oricare dintre punctele de mai jos, care determină amânarea începerii programului de reabilitare precoce: a instabilitatea cardiorespiratorie frecvența cardiacă, tensiunea arterială, rata respiratorie, saturația în oxigen a sângelui periferic, fracția de oxigen inspirat, presiunea expiratorie finală pozitivă PEEP, aritmie simptomatică instabilă etc.

NOTĂ:Stabilitatea cardiorespiratorie, a bolilor asociate, afebrilitatea și consimțământul pacientului sunt esențiale pentru inițierea unui program de reabilitare medicală activă.

Se calculează suma scorurilor testării pentru fiecare grup de mușchi, astfel:a membrul superior: abducție braț, flexie antebraț, extensie pumn; Dacă pacientul asociază afectări articulare sau neurologice, care împiedică mobilizarea articulară în vederea testării, se vor testa mușchii controlaterali corespunzători sau mușchii de vecinătate și se vor extrapola rezultatele.

NOTĂ:Testarea forței musculare cu dinamometrul ar trebui să fie obligatorie pentru grupele musculare cu forță sub 3 pe scala MRC, eventual pentru pacienții aflați în stare critică în ATI, la care există adesea dificultăți în evaluarea musculară, date de starea lor de conștiență. NOTĂ:Pentru pacienții ventilați, testarea forței musculare trebuie să includă și testarea specifică a mușchilor respiratori, efectuată de specialistul ATI sau pneumolog pentru a pronostica succesul deventilării pacientului.

NOTĂ:Se pot folosi și alte modalități de evaluare a mușchilor striați și nervilor periferici: ultrasonografia, impedanța bioelectrică, studiile de neurofiziologie conducere nervoasă și electrodiagnostic. Această evaluare se completează, după terapie viscerala varicosera, cu evaluarea clinică și paraclinică a celorlalte aparate și sisteme, precum și cu evaluarea funcțională corespunzătoare, pentru a stabili un program de reabilitare medicală cât mai individualizat.

După testarea pacientului, utilizând cele 4 instrumente, și încadrarea acestuia în unul dintre cele 6 stadii, se va decide Continuarea programului de reabilitare de reabilitarea dupa depairea I post-COVID la pacientul stabilizat la care pericolul vital a fost îndepărtat se face în secții de MFR, care au echipă multiprofesională și dotarea corespunzătoare, putând aplica intervențiile terapeutice specifice vezi pct.

Dacă pacientul nu îndeplinește criteriile de inițiere, va continua îngrijirile de bază, inclusiv manevrele de nursing specifice. La unii dintre pacienții necooperanți sau sedați, pe lângă manevrele de nursing, se pot aplica elemente și tehnici particulare din iod albastru cu varicoza reabilitării medicale, la decizia medicului de MFR, conform pct.

Faza de reabilitare medicală în care se încadrează pacientul Evaluarea clinicofuncțională suplimentară, pentru stabilirea restricțiilor de funcționare și a restricțiilor de participare Pentru fazele 2 și 3 se va utiliza scala generală de măsurare a dizabilității, acceptată și promovată de Organizația Mondială a Sănătății: WHODAS 2.

Aceasta este un instrument generic de evaluare a sănătății și dizabilității și cuprinde cele 6 domenii importante de funcționare conform Organizației Mondiale a Sănătății : cogniția, mobilitatea, autoîngrijirea, interacțiunea cu alte persoaneactivități ale vieții, participarea la diferite aspecte ale vieții. Obiectivele de etapă ale programului de reabilitare medicală Componentele programului de reabilitare, respectiv tipul de agenți terapeutici fizici aplicați Intensitatea intervențiilor specifice de reabilitare medicală aplicată Frecvența reevaluărilor și progresia tratamentului Reabilitarea medicală precoce faza I post-COVIDEficiența programelor de medicină fizică și de reabilitare este mai mare dacă acestea sunt începute reabilitarea dupa depairea și dacă sunt combinate programe țintite pentru diferitele organe și sisteme ale organismului uman, aplicate imediat ce pericolul vital este reabilitarea dupa depairea și boala de bază este controlată.

Precocitatea intervențiilor de reabilitare medicală are un impact mare asupra prognosticului pacientului, calității vieții sale și întoarcerii la o viață normală. Imobilizarea prelungită determină deficite neuromusculare și dizabilitate afectare funcțională.

Reabilitarea precoce este sigură, fezabilă și importantă. Studiile au dovedit acest lucru în ultimii 20 de ani în diferite afecțiuni, precum accidentele vasculare cerebrale, infarctul miocardic, afecțiunile ortopedice și traumatice etc.

Informatii transporturi rutiere

Se poate aplica fără efecte secundare chiar la pacienți ventilați mecanic sau aflați în dializă sau cu ECMO extracorporeal membrane oxygenationla pacienți:— cu cateter femural; Programul va fi adaptat patologiei și complicațiilor, în funcție de evaluarea premergătoare, stabilită individualizat. Echipa interdisciplinară cu buna comunicare și continua monitorizare a pacientului sunt elemente absolut necesare.

Reabilitarea medicală precoce la pacienții infectați cu SARS-CoV-2 cu forme severe de boală, ce au impus internarea în secții de terapie intensivă, se bazează pe următoarele caracteristici:— are drept componente esențiale: agenți terapeutici fizici, dintre care exercițiul fizic terapeutic este esențial, dar și intervențiile psihologice; Rezultat: combate atelectazia, ameliorează oxigenarea, ameliorează recrutarea pulmonară, crește capacitatea reziduală și volumul tidal, potențează eliminarea secrețiilor;